Categorie: Drept contravențional

  • Contestarea proceselor-verbale de contravenție

    Contestarea proceselor-verbale de contravenție

    Procesul-verbal de constatare a contravenției poate fi contestat în instanță prin plângere contravențională, reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar în materie rutieră și de O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Mai jos sunt etapele și aspectele la care merită să fiți atenți.

    1. Termenul de contestare

    Plângerea se depune în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal (art. 31 din O.G. nr. 2/2001). Termenul se calculează pe zile libere, potrivit Codului de procedură civilă: nu se socotesc nici ziua în care a început să curgă, nici ziua în care se împlinește. Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare (sâmbătă, duminică sau sărbătoare legală), termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare.

    Nerespectarea termenului duce la respingerea plângerii ca tardivă, fără ca instanța să mai analizeze fondul. De aceea, data primirii procesului-verbal trebuie notată cu atenție.

    2. Verificarea conținutului procesului-verbal

    Procesul-verbal trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001. Potrivit art. 17, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută, care se constată și din oficiu.

    Lipsa sau consemnarea greșită a altor mențiuni (de exemplu, unele date de identificare, descrierea locului) atrage nulitatea relativă, care poate fi reținută doar dacă se dovedește o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel. În materie rutieră, verificați în special:

    • datele dumneavoastră de identificare, comparativ cu actul de identitate;
    • data, ora și locul exact (drumul, sensul de deplasare, kilometrul);
    • descrierea concretă a faptei și textul de lege încălcat (articol, alineat, literă);
    • în cazul vitezei: tipul și seria aparatului radar, precum și autovehiculul pe care este montat.

    3. Depunerea plângerii

    Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția (art. 32 din O.G. nr. 2/2001). Se achită o taxă judiciară de timbru de 20 lei și se atașează copia actului de identitate și copia procesului-verbal contestat. Plângerea poate fi depusă personal, prin poștă sau prin e-mail, la adresa instanței.

    Plângerea suspendă executarea amenzii. În cazul suspendării dreptului de a conduce, permisul reținut se restituie, la cerere, pe baza dovezii de depunere a plângerii, potrivit art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002. Dacă plângerea este respinsă definitiv, permisul se predă din nou, iar suspendarea se execută.

    4. Probele

    Procesul-verbal întocmit de agentul constatator se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis această prezumție, dar cu condiția ca petentul să aibă o posibilitate reală de a o răsturna și ca instanța să analizeze efectiv apărările și probele administrate (cauzele Anghel c. România, 2007, și Nicoleta Gheorghe c. România, 2012). În practică, aceasta înseamnă că trebuie să propuneți probe concrete: martori, înregistrări video, fotografii, documente.

    Înregistrările radar și cele de pe camerele de supraveghere se păstrează o perioadă limitată. De aceea, este util să solicitați încă din plângere ca instanța să dispună depunerea la dosar a înregistrării integrale, a buletinului de verificare metrologică al aparatului și a atestatului operatorului. Puteți adresa, în paralel, o cerere unității de poliție pentru păstrarea înregistrărilor.

    5. Particularități în cazul aparatelor radar

    Utilizarea cinemometrelor (aparatelor radar) este reglementată de Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată de Biroul Român de Metrologie Legală. Printre aspectele care pot fi verificate în instanță se numără:

    • existența aprobării de model și a buletinului de verificare metrologică valabil la data constatării (verificarea se face periodic, de regulă anual);
    • calitatea de operator atestat a agentului care a utilizat aparatul;
    • dacă fotografia sau înregistrarea indică data, ora, viteza măsurată și permite identificarea clară a autovehiculului și a numărului de înmatriculare;
    • dacă, în imagine, apar mai multe autovehicule, astfel încât să existe dubii cu privire la vehiculul a cărui viteză a fost măsurată.

    Dacă, la momentul opririi, agentul nu vă poate prezenta documentele aparatului, puteți consemna acest aspect la rubrica „Alte mențiuni” sau „Obiecțiuni” din procesul-verbal. Consemnarea nu duce automat la anulare, dar poate fi folosită ca argument în instanță.

    6. Soluțiile posibile

    Instanța poate anula procesul-verbal, poate respinge plângerea sau poate admite plângerea în parte. Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, putând, în funcție de gravitatea faptei, să înlocuiască amenda cu avertismentul. Sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei (art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001).

    Fiecare situație trebuie analizată concret, pornind de la conținutul procesului-verbal și de la probele care pot fi obținute. Un avocat vă poate ajuta să identificați motivele de nulitate și probele relevante încă de la redactarea plângerii.